you are protected

din povestea mea intima cu calculatorul, virtualul, electronicul...

la ora 1.07 a.m, in mijlocul unei psihanalize prietenesti, calculatorul meu incearca sa deschida o conversatie cu mine, cu propria-mi persoana si-mi spune> "You are protected". cineva, ceva strain a incercat sa intre in tine, in viata ta, in virtualul tau, si eu l-am aparat... pfew, ce usurare! sunt protejata!

wishfull thinking de Crăciun

Ana Pauper mă provoca amu câtva timp la un joc de-a doritelea. Adică, la fel ca în fiecare an, anu' ăsta ce îmi doresc de Crăciun?
Păi anul ăsta la fel ca în fiecare an, mi se confirmă ceva ce ştiam demult- că eu, una la mână, îmi doresc ţăcăneli de-alea ca fetele de la Miss Univers dacă o să câştige concursu / vină Crăciunu atotrezolvator, plus că sunt genu ăla de om cu care nu trebuie să îţi baţi capu cu găsitu cadoului, că şi-aşa o să mă bucur de orice, dacă e dat cu dragosteeeeee...

aşadar, Ano fii atentă ce intangibilităţi pot să îmi doresc eu de Crăciunu ăsta, ăla viitor sau mai bine zis de Paştile Cailor (că Crăciunu măgarilor nu s-o brevetat):

• una bucată călătorie la Islanda, dacă se poate să includă şi un concert Sigur Ros, numa pentru miiiine (na bine, frate-mio, poţi să vii şi tu...)
• să apuc să dau cadouri la măcar jumate din oamenii dragi (science fiction...)
• să îi fac pe toţi cei pe care i-am scot din sărite, pepeni, papuci, pene, şi alte utilitare în anul acesta, să uite sau ierte (pentru a-mi îndeplini această dorinţă, serviciul comentarii la acest blog vă stă la dispoziţie, eventual faceţi-mă şi de rahat şi spuneţi la toată lumea de ce v-am scos din toate cele)
• un mousse au chocolat ca la mama lui
• să aflu cine mi-o furat bateriile din birou (sunt curioasă, nooo)
• un breloc cu elvis prestley aşa cum am văzut agăţat la o maşină din Szeged în primăvară (Elvis în alb, cu un microfon în mînă şi prestând dansu pe care l-o învăţat de la Forrest Gump)
• nişte schiuri şi să ştiu peste noapte să schiez
• ceva/orice colorat
• un laptop, unu uşor pentru domnişoare, dacă se poate şi roz, şi un iPod, unu alb xenofob şi mare cât să mă pierd în el, bine?

Na să văd amu cine mă iubeşte cu adevărat! Traiule, tu ce vrei de Crăciun? În afară de pace în lume? Mirandolino, ţie ce să-ţi ia moşu?

de sezon

Titeuf, pour les connaisseurs:

liberal leftist I am

pasat de la zoiţica, am bifat şi eu testul ăsta, în sfârşit unul inteligent din mormanul de dublă personalitate care îţi răspunde la întrebări cam cum a răspuns o tanti academicoasă ieri la o întâlnire despre tot felul:
- Care este după părerea dumneavoastră diferenţa dintre un fermier şi un ţăran?
- Maaare, dom'le, maaaare!!!
punct şi de la capăt.

Ce e interesant la un test de-ăsta e că atunci când eşti tu, singur, choirându-te la un ecran pe care sunt scrise o grămadă de statement-uri care mai de care mai profunde, începi să iei în serios răspusul şi să îţi asumi bifatul ăla ca pe o opţiune de viaţă. dacă în cazul unor fraze precum
*Marijuana should be legalised* sau
*Abstract art that doesn't represent anything shouldn't be considered art at all.*
poziţia îţi este, în general, cumva prestabilită, altele precum
*Although the electronic age makes official surveillance easier, only wrongdoers need to be worried.* chair dacă ridică probleme în a te plasa faţă de ele, te pun totuşi serios pe gânduri şi într-o situaţie uşor inconfortabilă, de a-ţi recunoaşte poziţia şi de bifa pur şi simplu o atitudine, fără loc de puncte puncte pentru explicaţii suplimentare sau note de subsol.

Ceea ce a constituit un adevărat test nu e legat de fapt de rezultatul final, ci mai degrabă de întregul proces de a te plasa într-o varietate nu chiar mare de opţiuni ca reacţii la nişte afirmaţii, faţă de care poate de multe ori refuz să reacţionez ferm. Chiar dacă nu ştiam în cifre sau grade de proximitate faţă de Gandhi sau Mugabe cât de left-right/libertarian-authoritarian sunt, totuşi m-am auto-reperat cumva automat undeva în pătrăţelul verde (ooo, ce vocaţie!) al stângismului liberal, numai că acum mă simt uşurată că mi-a pus eticheta şi un test!

Şi dincolo de savoarea specială a unor întrebări (Mothers may have careers, but their first duty is to be homemakers, Making peace with the establishment is an important aspect of maturity, Some people are naturally unlucky) una dintre afirmaţiile care conchid testul mi-a atras atenţia în mod special, probabil datorită puterii de sugestie a scenei cu Hitler şi Stalin sitting down together:

If you could get Hitler and Stalin to sit down together and avoid economics, the two diehard authoritarians would find plenty of common ground.

Iar eticheta mea arată aşa:
Economic Left/Right: -4.12
Social Libertarian/Authoritarian: -6.97



Ia să facă bine şi traiu şi vlad să împărtăşească rezultatele lor, eventual să îşi dea cu părerea şi ce beau Hitler şi Stalin dacă tot stau la aceeaşi masă?

trăiesc! trăiesc?

iar încercând să şi trăiesc, să şi recuperez ceea ce am pierdut prin blogosferă, iacă-tă peste ce dau:

o leapşă a zoiţicii de care pun pariu că ea însăşi a uitat, şi pentru care mi-am pregătit o întreagă listă prin autobuzuri, la cozi la lapte, aşteptat după frate-mio la baie, în timpul vreunui telefon cu maică-mea sau aşteptat să pice ceva din cer - cuvinte preferate în limba română. am făcut chiar o cercetare, şi i-am întrebat pe cîţiva prieteni străini ce cuvinte le plac lor în română, le-am pus pe aceeaşi listă, care iremediabil a sfârşit sub o cascadă de bere vărsată în timp ce încercam desigur să împărtăşesc din înţelepciunea mea cu ceilalţi, şi care înţelepciune nu vine niciodată singură, ci cu două mâini agitate care vor să spună tot ceea ce limba mea frangleză cu profunde accente mioritice nu poate să spună.
aşadar, arsenalul meu creativ a sfârşit tragic în bere... tot ce a mai rămas e capu la listă, ca să zic aşa, adică incontestabil cuvântul meu preferat în neaoşă- ZVÂC!!! da, doamnelor şi domnilor, chiar el!
iar unul dintre americani avea în listă un alt cuvânt drag mie, culmea începe tot cu zzz- nu, nu zdranga, ci ZMEU! zzzzzzzzzzz

în al doilea rând, poporul salută iniţiativa tânărului Vlaaaaaad care şi-o deschis prăvălie în blogosferă, aici: http://nimicoriginal.wordpress.com/

last but not least, probabil cea mai vâlvătoasă şi provocatoare întâmplare din blograda noastră în ultimul timp, pe care eu personal n-o mai îngreunez cu alte comentarii, în caz că nu cunoaşteţi, daţi o geană, chiar luaţi-o razna dacă simţiţi nevoia: http://www.visurat.ro/2007/11/22/bagat-in-seama/

na bun, deci acum pot să mă duc să mă culc?

cât costă - luaţi-o ca pe-o leapşă

primesc zilele astea un mesaj de la un prieten din austria cu pronunţate accente moroşene, că o stat pe Valea Vaser mai bine de-un an, deci le vorbeşte ca pe acolo. no, da de data asta îmi scrie mesaju următor în ingliş, şi cheamă la participare cetăţenească, citiţi şi voi şi poate contribuiţi la cauza lui nobilă:

after talking to lots of people in austria about romania and how life is there and what the ue changed or not, i came up with the idea to make a comparison of costs of living in romania and austria, just to have some numbers and not be dependent on how you "feel" about life expenses. so therefore i made a little excel-sheet and wanted to ask you if you could maybe fill in some prices you know and/or forward it to other people you know and ask them to send it back to my email pesef@gmx.net the idea to have more than one person to fill out this file is so that i can get average estimations or prices and maybe therefore an better idea about reality. it does not need have all the lines filled out, i guess i will get some realistic numbers when some people could send it back to me.

deci, iacă-tă produsele, poate aveţi timp să completaţi. ideea este ca ceea ce pesef ar vrea să vadă sunt două feluri de preţuri- varianta ieftină (berea de la bomba din colţul străzii) dar şi cea mai scumpă (berea în barul ăla la care vă duceţi din ani în paşti că salariul e aşa cum scrie la ultima linie a tabelului;)

Product amount

cheap version in RO

expensive version in RO

Brot / Bread / paine - 1 kg
Sonnenblumenöl / Sun flower oil / ulei - 1 Liter
Gouda -Käse / Gouda-cheese / cascaval - 1 kg
Eier / eggs / oua -1
Milch / Milk / lapte - 1 Liter
Frucht-Joghurt / Fruit-yoghurt / iaurt - 200 g
Butter / butter / unt - 250 g
Margarine / margarina - 250 g
Schweinsschnitzel / pork escalope / cotlet de porc - 1 kg
Faschiertes gemischt / minced meat / carne tocata - 1 kg
Schinken / ham / sunca - 1 kg
Erdäpfel / potatos / cartofi - 1 kg
Karotten / carots / carote - 1 kg
Bananen / bananas / banana - 1 kg
Trauben / grapes / struguri - 1 kg
Zitronen / lemons / limone - Stück / piece
Mineralwasser / mineral water - 1.5 Liter
Keks / cookies / biscuit - 100 g
Mehl / flour / faina - 1 kg
Zucker / Sugar / zahar - 1 kg
Reis / Rice / orez -1 kg
Sugo / tomato paste / bulion - 400 g
Orangensaft / orange juice / suc de portocale - 1 Liter
Cola / coke - 1,5 Liter
Bier / beer / bere - 1/2 Liter
Spaghetti - 1 kg
Kaffee / Coffee / cafea - 1 kg
Duschgel / shower gel - 100 ml
Seife / soap / sapun - 100 g
Zahnpasta / toothpaste / pasta de dinti - 100 ml
Klopapier 3-lagig / toilet-paper / hartie igienica - 1 Rolle
Glühbirne / light bulb / bec electric - Stück / piece
Geschirrspülmittel / dishwashing liquid -1/2 Liter
Kaffee im Café / coffee in a bar / cafea la bar - Tasse / cup
Bier im Beisl / beer in a bar / bere la bar - 1/2 Liter
Pizza 4 Stagioni in restaurant -
Diesel / motorina - 1 Liter
Strom / electricity / electricitate - 1 KWh
Zugfahrt / train ride / bilet de tren - 100 km
Theaterbesuch / ticket for the theatre / bilet pentru teatru - 1 ticket
geschätztes durchschnittsgehalt / estimated average income / salariu - monthly

unde ne ţinem amintirile

poate vârsta să fie de vină, nu pot a şti, dar eu am avut sau poate mai am o mică manie legată de amintiri, suveniruri şi alte treburi muiereşti. am o cutie cu amintiri, am o tonă de poze inutile, bileţele de tramvai sau amor, şerveţele pe care mi s-a desenat odată o hartă, bilete de teatru, monede de pe unde am fost, cărţi poştale gratuite de prin baruri, nota de plată de la nuştiuce restaurant, o pană colorată, o turtă dulce uscată, de toate pentru toţi, lucruşoare ce îmi aduc aminte de câte ceva trecut.

eu îmi păstrez aşadar amintirile într-o cutie. într-o zi, când o să ajung mare şi celebră, cineva va face o expoziţie cu ele şi toată lumea va afla ce maniacă puteam să fiu. ei dar frate-mio, care şi el într-o zi va fi mare şi celebru, zice că el îşi păstrează toate amintirile fie în cap fie pe un cd. bine, mă, şi ce expoziţie va fi aia?!

domnu Funar faţă cu minorităţile

domnu' Fyunar ăsta al nostru al clujenilor de când nu mai are ce bănci vopsi, că-i pe la capitală unde nu îl bagă nime în seamă, are tot felul de iniţiative care mai de care mai şukare. Citesc astăzi, pentru că Agenţia de Monitorizare a Presei stă ageră de pază şi ne dă de ştire când mai mişcă vreunul nu tocmai kosher prin Parlament, că domnului Fyunar i-au venit două idei de cum să îşi ridice în cap opinia publică, parte din ea, şi în acelaşi timp să mai atragă un pic atenţia fanilor poate prea adormiţi de atâta political correctness câtă e în ţara asta. şi trezit din somnicul de pe băncile (necolorate) ale Senatului, Fyunar bacsi propune să le dăm puţin în cap romilor şi să le amintim că ce începe cu rom- ori se bea, ori e beţiv, ăăă adică român. adică să nu se mai folosească termenul de rom pentru romi, ăăă ţigani, că ne confundă lumea cu ăia...

o altă idee briliantă a fost să mulţumim respectuos maghiarilor care ne părăsesc patria şi ne lasă locul încălzit pentru ai noştri, cu o compensaţie care eventual să îi motiveze să se care mai repede, până nu se răzgândeşte.

ei bine la toate astea, AMP-ul a răspuns caţavenceşte cu următoarea scrisorică, manca-i-ar mama ce creativi pot fi:

"In loc de raspuns, AMP a decis sa trimita urmatoare scrisoare deschisa domnului Funar.

Domnule Funar,

Agentia de Monitorizare a Presei va initia o campanie de semnaturi pentru schimbarea denumirii de "roman" in "valah" pentru a fi evitate confuziile care v-au indignat atat de mult. Consideram ca, istoric vorbind, romii au mai multa legitimitate in a se folosi de aceasta denumire deoarece ei insisi isi spuneau astfel in momentul in care romanii se autointitulau "vlahi" sau "valahi". Prin urmare, romanii poarta abuziv un nume care poate fi foarte usor confundat cu denumirea uneia dintre cele mai vechi minoritati europene.

Agentia de Monitorizare a Presei a luat act de initiativa dumneavostra de a oferi compensatii materiale maghiarilor care doresc sa paraseasca Romania. Un calcul simplu arata ca dislocarea a 6,9% din populatia tarii ar putea sa coste bugetul de stat aproximativ 500 de milioane de Euro, fara sa includem aici costurile locuintelor pe care tot statul roman ar trebui sa le achizitioneze in tara vecina. AMP propune ca aceste costuri sa fie suportate din bugetul alocat parlamentarilor care au asemenea initiative.

Cu stima,

Adrian Szelmenczi

Coordonator Departamentul Antidiscriminare
Agentia de Monitorizare a Presei"

Marx şi Edison

parcă totuşi rareori putem vedea documentare în care documentaristul să nu se vadă aproape deloc. în filmul ăsta însă, aproape nu am simţit că ar fi cineva care ţine camera aia ce atât de bine se mulează pe personajele pe care le surprinde.
ceea ce a mai reuşit să facă filmul ăsta (în afară de faptul că mi-a stors câteva lacrimi de fată, ascunse sub batistuţele de hârtie) a fost să impresioneze fără să fie patetic, şi chiar mai mult, să vorbească despre problemele copiilor fără să dea în discursul ieftin şi fără substanţă cu texte gen "suflete inocente, etc...". a avut curajul să îi lase pe copiii din film să se desfăşoare în voie în faţa camerei, şi probabil a avut răbdarea şi flerul să îi facă să se simtă, cu timpul, atât de familiarizaţi cu camera aia de luat vederi, străină până la urmă, de care se pare că într-un sfârşit au şi făcut abstracţie.

printre cele mai ironice faze din film- o hoardă de copii de vreo 12 ani aberează în voie în faţa camerei pe tema socialismului. comunismului sau ce o mai fi... şi întrecându-se ei în câte cunoştinţe au despre ce cu ce se mănâncă în ţara lor, ajung la picturile ce tronează în sala lor de clasa, una cu mao alta cu marx. explică cum că mao a fost conducătorul lor iubit, şi cum că marx ar fi pus bazele la ceva important, socialism sau comunism cum s-o fi numind. o fetiţă ce se crede ocoşă intră în discuţie şi spune- marx a lucrat cu prietenul lui, engels!! nu i-a ţinut mult triumful fetei, pentru că altamai ocoşă intră în schemă şi clarifică lucrurile, odată pentru totdeauna- "Nu ştii nimic, Marx a fost cu Edison!!"... tăcere în clasă, fata trebuie că ştie ea ceva...

cab aşa borbesc şi eu azi

astazi nu vreau la servici - ce scuza?

Pe hotnews.ro am gasit un articolas despre cele mai des intalnite scuze pentru a nu merge la servici. dintre toate, pentru un roman cea mai plauzibila mi se pare cea cu asteptatul muncitorilor sa repare ceva (poate si pentru ca a fost, si pe bune, invocata de n ori de colegii mei care au casa si masa, deci si nevoie de muncitori). ce ti-e "mi-am uitat tema acasa", ce ti-s astea?

Ma simt rau.

Am gripa.

Am o migrena.

Copilul meu este bolnav.

Am un deces in familie.

Trebuie sa astept muncitorii sa repare ceva.

Circulatia este un calvar.

Am suferit o indigestie.

toti suntem modificati genetic, in special pesedistii

Tot pe hotnews.ro citesc bulele demnitarilor apropo de organismele modificate genetic. badea Petre, cocotat pe scaunul de senator social-democrat, decreteaza: “toate fiintele sunt modificate genetic pentru ca sunt rezultatul imbinarii cromozomilor de la mama si de la tata, pe cale naturala”. carevasazica, sa modifici cucuruzu e cam ca si a face copii. pe intuneric, la lumanare...

dincolo de aberatia pozitiei pe care o apara dragul de demnitar, alaturi de multi altii de altfel, logica lui ma depaseste - ar putea insa americanii de exemplu sa invete din asta - la urmatorul summit despre incalzirea globala, de exemplu, ar putea sa spuna - wtf ar trebui sa ne pese, oricum o sa murim cu totii intr-o zi?

nu intelegeti legatura? bun, ca nici io!

pana una alta, poate vreti sa aflati cate ceva despre OMGuri!

hop si io in papushoi!

sunt momente in care ganduri, idei, sau tampenii iti trec obsesiv prin cap cu o regularitate aproape bizara, sau cand ceva revine in atentia ta cu aceeasi regularitate despre care cu greu iti vine sa crezi ca e accidentala. in acelasi spirit, in ultimul timp am dat peste bloguri si bloguri, unele pe care am poposit cu o ciudata familiaritate, altele care imposibil sa nu iti dea sentimentul ala de "la naiba, si eu pot face asa ceva, si inca si mai bine". nu stiu sigur care din categoriile de mai sus m-au determinat sa imi incep si eu un blog, cert e ca am acceptat pariul (cu mine insami) si iaca-ta-ma la drum!